ECHIPA DE PROIECT

PSIHOLOGI

PARINTI

TINERI

ACASA

Tipul proiectului: Proiecte de cercetare exploratorie Acronim REBTonAD Cod de inregistrare al proiectului: PN-III-P4-TD-PCE-2016-0861

 

 

TESTAREA EFICIENȚEI UNEI INTERVENȚII TRANSDIAGNOSTICE REBT ONLINE PENTRU
REDUCEREA PROBLEMELOR DE INTERNALIZARE LA ADOLESCENȚI

REBTonAd

RAPORT ŞTIINŢIFIC

 

ETAPA 1 – DECEMBRIE 2017

 

 

DIRECTOR DE PROIECT

PROF. UNIV. DR. ANCA DOBREAN

 

Rezumatul etapei nr. 1

Proiectul REBTonAd: obiective şi prezentarea progresului realizat până în prezent

Activităţile realizate în prima etapă de implementare a proiectului (august - decembrie 2017) au inclus:

1.    Dezvoltarea inițială a protocolului de intervenție psihoterapeutică

2.    Realizarea platformei web (emad.granturi.ubbcluj.ro)

3.    Sinteza literaturii de specialitate privind protocoalele de intervenție REBT la adolescenți

4.    Proiectarea inițială a materialelor necesare intervenției

5.    Proiectarea design-ului de evaluare fMRI

6.    Diseminarea rezultatelor

7.    Coordonarea proiectului

Detaliem succint, în cele ce urmează, dintre activitățile implementate.

• Intervenții REBT pentru probleme de internalizare la copii și adolescenți (sinteza literaturii)
• Traducerea și adaptarea chestionarului în limba română (Studiul 1)
• Dezvoltarea itemilor care să fie introduși în chestionar (Studiul 2)
• Colectarea de date (Studiul 1 & 2)
• Analiza și interpretarea datelor (Studiul 1 & 2)
• Diseminare. Acțiunile de diseminare a proiectului din această etapă au vizat atât diseminarea către comunitatea științifică cât și diseminarea către comunitatea largă. Acțiunile de diseminare a proiectului către comunitatea largă s-au concretizat în dezvoltarea website-ului proiectului, unde au fost postate o serie de informații referitoare la proiect. Acțiunile de diseminare a proiectului către comunitatea științifică s-au concretizat în pregătirea de manuscrise și trimiterea spre publicare a acestora către jurnale internaționale de specialitate:

Păsărelu, C., Balázsi, R., Dobrean, A. The irrationality scale for children and adolescents, European Child & Adolescent Psychiatry

Păsărelu, C., Balázsi, R., Dobrean, A. Measurement invariance of the Social anxiety scale for adolescents, Psychological assessment

 

 

 

1. Intervenții REBT pentru probleme de internalizare la copii și adolescenți

Problemele de internalizare reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate în rândul populaţiei tinere (WHO, 2014). Potrivit unor estimări recente, aproximativ 10-20% dintre adolescenţi suferă de probleme de sănătate mentală, cu o creştere a prevalenţei tulburărilor de anxietate şi depresiei în rândul adolescenţilor cu aprox. 70% în ultimii 25 de ani (Bor, Dear, Najman, & Hayatbakhsh, 2014). Mai mult, problemele de internalizare sunt puternic comorbide, astfel încât un procent substanţial de adolescenţi cu o tulburare principală de anxietate îndeplinesc criteriile de diagnostic pentru încă o tulburare anxioasă sau depresie (Beesdo, Knappe, & Pine, 2011). Existenţa unei tulburări comorbide are un impact negativ asupra efectului tratamentului pentru tulburarea principală, fiind asociată cu un răspuns mai redus la intervenție.

Dată fiind prevalenţa ridicată şi consecinţele negative asociate, dezvoltarea intervenţiilor validate ştiinţific pentru probleme de internalizare la adolescenţi este un deziderat major. Una dintre abordările terapeutice din clasa largă a intervenţiilor CBT, cu un suport ştiinţific solid în ceea ce priveşte tratamentul problemelor emoţionale la copii şi adolescenţi, este terapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT) (David, Cotet, Matu, Mogoase, & Stefan, 2017; Gonzales Nelson, Gutkin, Saunders, Galloway, & Shwery, 2004). Modelul REBT postulează că problemele emoţionale sunt cauzate de cogniţiile evaluative, în forma credinţelor iraţionale (Ellis, 1962). Studii corelaţionale şi experimentale indică faptul că cogniţiile iraţionale sunt implicate în apariţia şi menţinerea unei game largi de emoţii disfuncţionale şi probleme de psihopatologie (anxietate, depresie, tulburare de conduită). În plus, o meta-analiză recentă a identificat o asociere robustă între iraţionalitate şi nivelul de distress general (Vîsla, Flückiger, Grosse Holtforth, & David, 2016). Cu privire la tipurile specifice de cogniţii iraţionale, literatura de specialitate sugerează că gândirea catastrofică este un factor transdiagnostic implicat în etiopatogeneza diverselor tipologii de tulburări de anxietate şi a tulburărilor de dispoziţie, fiind focus-ul programelor de prevenţie şi intervenţie destinat acestor condiţii clinice (Gellatly & Beck, 2016). Cu alte cuvinte, câteva categorii de cogniţii evaluative (gândire rigidă şi derivatele – catstrofare, toleranţă redusă la frustrare, evaluarea negativă globală a propriei persoane/altora) pot explica o varietate de probleme de psihopatologie. Toate aceste dovezi pledează pentru potenţialul transdiagnostic al abordării REBT.

Obiectivul acestei lucrări este de a sintetiza şi analiza protocoalele de intervenţiile REBT care abordează problemele de internalizare în rândul populaţiei tinere. Sinteza a inclus intervenţii atât diagnostic-specifice cât şi transdiagnostice, bazate pe principiile teoriei raţional-emotive şi comportamentale (Ellis, 1962), care au abordat simptome de anxietate şi depresie la copii şi adolescenţi. Am inclus atât intervenţii focalizate pe populaţie clinică cât şi pe populaţie non-clinică, dar care au folosit ca variabile dependentă un outcome relevant din punct de vedere clinic.

Intervenţii REBT diagnostic-specifice pentru copii şi adolescenţi

Depresie

Prima iniţiativă de dezvoltare şi testare a unei intervenţii pentru depresie la adolescenţi aparţine lui Wilde (1994). Letʼs get rational este o intervenţie gamificată pentru adolescenţi şi adulţi tineri, a cărei obiectiv principal este să dezvolte gândirea raţională într-o manieră interactivă. Jocul presupune parcurgerea a 28 de careuri, dintre care în primele 10 primesc câte o carte de joc conţinând o afirmaţie raţională; jucătorul trebuie să explice semnificaţia acelei afirmaţii şi să identifice situaţii din viaţa personală în care o poate aplica. De asemenea, jocul include şi comenzi menite să faciliteze dezvoltarea unei relaţii de încredere prin promovarea comunicării asertive, respectiv să crească coeziunea grupului. Intervenţia a fost livrată o dată pe săptămână, timp de 7 săptămâni, demonstrând eficienţă în reducerea simptomelor depresive şi a nivelului de iraţionalitate, comparativ cu grupul de control fără intervenţie (Wilde, 1994).

Singurul studiu clinic controlat realizat pe populaţie clinică de adolescenţi (11-17 ani), cu diagnostic de tulburare depresivă majoră, a fost realizat de Iftene, Predescu, Stefan, & David (2015). Intervenţia a fost adaptată după protocolul pentru depresie destinat populaţiei adulte, dezvoltat şi testat anterior de David et al. (2008). Protocolul, care constă în 16 şedinţe de grup săptămânale, combină activarea comportamentală cu tehnici de restructurare cognitivă care vizează disputarea credinţelor iraţionale evaluative şi înlocuirea acestora cu convingeri raţionale. Componenta cognitivă a intervenţiei s-a focalizat mai ales pe restructurarea gândirii rigide, considerată un mecanism central în depresie, pe promovarea acceptării necondiţionate a propriei persoane, dar a abordat şi emoţiile secundare asociate depresiei. Rezultatele studiului au arătat că intervenţia psihologică REBT, farmacoterapia şi combinaţia acestora au fost la fel de eficiente în reducerea depresiei, cu un trend care favorizează tratamentul REBT în ceea ce priveşte remiterea simptomatologiei (Iftene et al., 2015).

Anxietate

Dintre intervenţiile REBT pentru anxietate la populaţia tânără identificate, 3 au fost dezvoltate specific pentru abordarea anxietăţii de performanţă şi testare în rândul adolescenţilor cu vârste cuprinse între 11-18 ani (Haynes, Marx, Martin, Wallace, Merick, & Einarson, 1983; Warren, Deffenbacher, & Brading, 1976; Wessel & Mersch, 1994)  Toate cele 3 intervenţii, livrate în format de grup, au fost bazate pe principiile terapiei raţional-emotive (Ellis, 1962) şi au avut ca şi obiectiv principal restructurarea cogniţiilor iraţionale specifice situaţiilor de evaluare. Primele şedinţe au fost destinate psihoeducaţiei (legătura situaţii – gânduri – emoţii – comportamente, distincţia dintre gândirea raţională şi cogniţiile iraţionale). Componenta centrală a intervenţiilor a constat în identificarea gândurilor iraţionale ce apar în situaţii de testare, disputarea lor şi promovarea unei alternative raţionale de evaluare a situaţiilor. Pentru atingerea acestui obiectiv, s-au utilizat tehnici de identificare şi restructurare a cogniţiilor bazate joc şi poveşti. În protocolul lui Wessel & Mersch (1994), au fost abordate şi cogniţiile iraţionale relaţionate cu anxietatea socială. În plus, acesta a inclus şi un modul de expunere in vivo la situaţii anxiogene. Participanţii au fost instruiţi să aplice principiile RET în cadrul expunerii, în sensul de a verifica validitatea credinţelor iraţionale asociate situaţiei. Temele pentru acasă au constat în completarea unui formular ABC zilnic, identificarea cogniţiilor iraţionale în poveşti pentru copii sau practicarea expunerii în situaţii reale de viaţă. Participanţii din grupul experimental REBT au raportat o reducere a anxietăţii de testare, a anxietăţii ca stare şi trăsătură (Haynes et al., 1983; Warren et al., 1976; Wessel & Mersch, 1994) precum şi a anxietăţii sociale (Wessel & Mersch, 1994).

Warren, Smith, & Velten (1984) au testat eficienţa intervenţiei REBT în reducerea anxietăţii sociale la adolescenţi (12-16 ani). Participanţii au fost elevi de liceu, cu un nivel ridicat de anxietate socială, evaluat cu scala de evitare socială şi distres şi scala frică de evaluare negativă. Participanţii au fost randomizaţi în 4 grupuri: un grup de terapie raţional-emotivă cu componentă de imagerie raţional emotivă, un grup RET fără componentă de imagerie, un grup de consiliere orientată pe relaţii şi un grup de control fără tratament. Ambele intervenţii RET au constat în 7 şedinţe livrate în format de grup timp de 3 săptămâni şi au inclus disputarea cogniţiilor iraţionale, jocuri de rol destinate dezvoltării abilităţilor sociale precum şi teme pentru acasă constând în confruntarea cu situaţii sociale. În cadrul procedurii de imagerie raţional-emotivă, pe un fond de relaxare, subiecţii au fost instruiţi să-şi imagineze o situaţie socială specifică, să-şi conştientizeze emoţiile şi credinţele iraţionale şi apoi să facă disputarea lor şi să le înlocuiască cu o alternativă raţională. Rezultate studiului au indicat că participanţii din ambele grupuri RET (cu şi fără componenta de imagerie) au înregistrat o reducere semnificativă a anxietăţii sociale, evaluată de prieteni şi profesori, comparativ cu grupul de control fără tratament. Comparativ cu toate celelalte 3 condiţii, grupul care a beneficiat de RET fără imagerie raţional-emotivă a raportat şi o menţinere a câştigurilor la follow-up.

Intervenţii REBT transdiagnostice pentru adolescenţi

O alternativă promiţătoare la intervenţiile diagnostic-specifice menţionate mai sus o reprezintă intervenţiile REBT transdiagnostice. Un astfel de protocol a fost dezvoltat pentru tulburări de anxietate la adolescenţi (10-16 ani) în România, fiind în prezent curs de testare în ceea priveşte eficienţa (Cristea, Stefan, David, Mogoase, & Dobrean, 2016). Intervenţia, furnizată online, constă în 14 şedinţe adresate copiilor şi 2 şedinţe pentru părinţi. Elementul principal al intervenţiei constă în a-i învăţa pe tineri distincţia între emoţiile funcţionale (frica/îngrijorarea) şi disfuncţionale (anxietate), respectiv între credinţe iraţionale şi raţionale. Un alt element distinctiv al protocolului este faptul că a fost conceput pentru a aborda un spectru larg de simptome de anxietate (inclusiv atacuri de panică şi fobii specifice).

Prima fază a tratamentului (şedinţele 1-7) are un caracter educativ. Primele 2 şedinţe sunt destinate psihoeducaţiei (distincţia emoţii funcţionale/disfuncţionale, cu accent pe anxietate, care sunt simptomele anxietăţii, ajustarea expectanţelor legate de intervenţie). Un aspect important în această etapă este sublinierea faptului că obiectivul intervenţiei nu este eliminarea emoţiilor negative, ci promovarea unor emoţii negative funcţionale. În şedinţele 3-7, adolescenţii învaţă strategii de coping (restructurare cognitivă, tehnici de relaxare, expunere) utile în managementul anxietăţii. În această fază, adolescenţii sunt familiarizaţi cu tipurile de cogniţii iraţionale şi alternativele lor raţionale şi sunt asistaţi în a dezvolta modalităţi mai realiste de evaluare a situaţiilor anxiogene. Faza a doua a tratamentului (şedinţele 7-12) oferă oportunitatea practicării strategiilor achiziţionate anterior în situaţii reale de viaţă. Ultimele 2 şedinţe sunt destinate trecerii în revistă a abilităţilor dezvoltate în cadrul intervenţiei şi dezvoltării unui plan de prevenţie a recidivelor. În ceea ce priveşte componenta de  implicare parentală în intervenţie, aceasta a vizat psihoeducaţia cu privire la anxietate şi tratament precum şi dezvoltarea unor modalităţi prin care pot să-i asiste pe copii în cadrul intervenţiei (modelare, promovarea credinţelor raţionale, managementul contingenţelor, încurajarea expunerii la situaţiile anxiogene, facilitarea implementării temelor pentru acasă).

Concluzii

 Intervenţiile REBT au fost folosite cu succes în rândul adolescenţilor cu vârste cuprinse între 10-18 ani, demonstrând eficienţă în reducerea depresiei (Iftene et al., 2015; Wilde, 1994), a anxietăţii de testare, anxietăţii sociale şi anxietăţii ca trăsătură (Haynes et al., 1983; Warren et al., 1984; Warren et al, 1976; Wessel & Mersch, 1994). Protocoalele de intervenţie REBT destinate problemelor de internalizare îmbină tehnicile comportamentale (activare comportamentală, expunere) cu cele cognitive. Elementele principale constau în promovarea distincţiei dintre credinţe raţionale şi iraţionale, a rolului mediator al cogniţiilor în relaţia dintre evenimente şi emoţii şi comportamente, disputarea credinţelor evaluative iraţionale şi înlocuirea lor cu cogniţii raţionale. Spre deosebire de tehnicile de restructurare oarecum mai directive, logice, empirice utilizate cu adulţii, în restructurarea cognitivă la copii şi adolescenţi sunt favorizate tehnicile non-directive, bazate pe analogii, metafore sau poveşti. Cu o sigură excepţie (Wilde, 1994), protocoalele includ şi teme pentru acasă, care presupun o transpunere într-un cadru ecologic a tehnicilor utilizate în terapie sau o testare/întărire a aspectelor învăţate/convenite în cadrul şedinţelor. Protocolul transdiagnostic pentru tulburări de anxietate (Cristea et al., 2016)  include și o componentă de implicare parentală (2 ședințe), prin care părinții sunt familiarizați cu modalități în care pot asista copilul în îndeplinirea obiectivelor terapeutice. Intervențiile s-au desfășurat pe parcursul a 7-10 (populație non-clinică), respectiv 16 ședințe (populație clinică) și au fost livrate în format de grup  (Haynes et al., 1983; Iftene et al., 2015; Warren et al., 1984; Warren et al, 1976; Wessel & Mersch, 1994; Wilde, 1994). Excepție face interveția REBT transdiagnostică pentru tulburări de anxietate, care este livrată online (Cristea et al., 2016).

Un alt aspect important de menționat este faptul că majoritatea intervențiilor REBT care vizează probleme de internalizare la adolescenți sunt diagnostic-specifice, cu un singur protocol transdiagnostic, conceput să abordeze un spectru larg de simptome de anxietate (Cristea et al., 2016). Dat fiind caracterul transdiagnostic al teoriei rațional-emotive în explicarea diverselor probleme emoționale, abordarea REBT reprezintă un cadru conceptual potrivit pentru dezvoltarea unor intervenții care să vizeze mecanismele comune ale problemelor de internalizare.

 

2. Studiul 1 – Testarea invarianței metrice, configurale și scalare a Scalei de anxietate socială pentru adolescenți

Introducere

Anxietatea socială este una dintre cele mai prevalente tulburări de anxietate (Kessler et al., 2012) care apare la adolescenți. Există numeroase instrumente care măsoară anxietatea socială, atât pentru adulți, cât și pentru copii, însă nu am găsit disponibil nici un astfel de instrument tradus în limba română. Prin adaptarea instrumentului în limba română și investigarea proprietăților sale psihometrice ne asigurăm că acesta poate fi utilizat cu încredere în ceea ce privește măsurarea adecvată a anxietății sociale. Una dintre cele mai utilizate scale care măsoară anxietatea socială la adolescenți este Scala de anxietate socială pentru adolescenți (the Social Anxiety Scale for Adolescents; SAS-A; La Greca & Lopez, 1998), care este o adaptare a Scalei de anxietate socială pentru copii (the Social Anxiety Scale for Children-Revised; SASC-R; La Greca & Stone, 1993). SAS-A include trei subscale: Frica de evaluarea negativă (FNE: 8 itemi), Evitare socială și distres în situații sociale noi sau cu persoane necunoscute (SAD-Nou: 6 itemi) și Evitare socială și distres mai general (DAS-General: 4 itemi). Pentru a calcula scorul total se adună itemii cu excepția celor 4 itemi neutri. Scorul total variază între 1 și 90, scorurile mai mari indicând simptome crescute de anxietate socială.

 Metodă. Au fost contactați autorii chestionarului pentru a cere acordul de a traduce și utiliza chestionarul pe populația acestui studiu. Instrumentul a fost tradus și adaptat conform liniilor directoare ale Comisiei Internaționale de testare pentru traducerea și adaptarea testelor (Muniz, Elosua, & Hambleton, 2013). Astfel, după ce a fost obținut acordul, chestionarul a fost tradus în limba română folosind procedura “back translation” în care mai întâi itemii din limba engleză au fost traduși în limba română, iar apoi utilizând psihologi clinicieni vorbitori de limba engleză, au fost re-traduși itemii din limba română în limba engleză.  

Participanți. Am recrutat 1128 adolescenți (Vârsta_medie = 14.81, Abatere standard = 1.37, 61.4% fete) din școlile din Cluj-Napoca și de la Clinica de Psihiatrie Infantilă. După obținerea acordului din partea școlilor și semnarea consimțământului informat de către părinți, au fost administrate chestionarele. Criteriile de includere a participanților în acest studiu au fost:

-       Părinții să semneze consimțământul informat

-       Adolescenții să fie de acord să participe la studiu

-       Să aibă vârste cuprinse între 12-17 ani

-       Să fie vorbitori de limba română

Rezultate obținute. Varianta în limba română a Scalei de anxietate socială pentru adolescenți a dovedit proprietăți psihometrice adecvate (fidelitate, validitate). În plus acest instrument a dovedit invarianță de măsurare în ceea ce privește genul, vârsta și mediul de proveniență al copiilor (rural vs urban). Stabilirea invarianței de măsurare a acestui instrument dovedește utilitatea folosirii acestui instrument în evaluarea anxietății sociale a adolescenților, făcând relevante comparațiile dintre grupuri (băieți vs fete, pre-adolescenți și adolescenți, adolescenți din mediul rural vs din mediul urban).

 

Tabelul 1. Medii și abateri standard pentru subscalele SAS-A

 

Analiza factorială

Tabelul 2. Rezultatele analizei factoriale confirmatorii a modelului cu trei factori pentru versiunile Scalei de anxietate socială completate de adolescenți și de părinții

* p < 0.05

 

Invarianța de măsurare în ceea ce privește genul și vârsta

Tabelul 3. Rezultatele invarianței de măsurare folosind analiza confirmatorie multigrup  

 

* p < 0.05

 

 

Concluzii și discuții. Acest studiu contribuie la domeniul evaluării validate științific, întrucât rezultatele noastre au indicat că Scala de anxietate socială pentru adolescenți este un instrument psihologic cu proprietăți psihometrice ridicate care poate fi utilizat pentru identificarea simptomelor de anxietate socială ale adolescenților. Înainte de a aplica o scală tradusă dintr-o altă limbă un pas important îl constituie testarea invarianței scalei respective. Scala SAS-A a demonstrat invarianță metrică, structurală și scalară, de aceea ea poate fi folosită cu încredere pentru a identifica copiii care vor primi intervenția. Dintre limitele acestui studiu amintim următoarele: datele au fost auto-raportate, nu am condus interviuri clinice cu adolescenții pentru a exclude anumite tulburări.

 

3. Studiul 2 – Investigarea proprietăților psihometrice ale Scalei de iraționalitate pentru copii și adolescenți

 

Introducere. Credințele iraționale joacă un rol central în terapia Rațional Emotivă și Comportamentală (REBT; Ellis, 1994). În prezent există numeroase instrumente de măsurare a  credințelor iraționale, instrumente utilizate pe populații de adulți, precum: Scala de atitudini și credințe (The Attitudes and Belief Scale 2; DiGiuseppe et al., 2017) , Scala de atitudini și credințe generale  (The General Attitude and Belief Scale; Burgess, 1986; DiGiuseppe, Leaf, Exner, & Robin, 1988), versiunea prescurtată a Scalei de atitudini și credințe generale (The Shortened General Attitude and Belief Scale; Lindner et al., 1999) , Scala de gânduri rationale și iraționale (The Rational and Irrational Beliefs Scale; RAIBS; Mogoase et al., 2013) sau pentru copii și adolescenți cum ar fi Scala de iraționalitate pentru copii și adolescenți (The Child and Adolescent Scale of Irrationality; Bernard & Cronan, 1999) . Potrivit unei analize sistematice a literaturii relaționate cu instrumentele de măsurare din REBT, există numeroase limite în ceea ce privește instrumentele actuale: contaminare între itemi care măsoară emoții și gânduri, confuzie între inferențe și evaluări, distincția dintre procese și arii de conținut (Terjesen, Salhany, & Sciutto, 2009). Pornind de la aceste limite majore în ceea ce privește măsurarea în Terapia Rațional Emotivă și Comportamentală, pe care protocolul proiectului nostru se bazează, ne-am propus să dezvoltăm în limba română un instrument care să măsoare gândurile iraționale ale copiilor și adolescenților și care să depășească limitele identificate anterior în analiza sitematică a literaturii. Acest demers este esențial, deoarece (1) ne asigurăm că identificăm correct gândurile iraționale ale copiilor și adolescenților incluși în studiu, respectiv (2) dezvoltând un instrument riguros, putem identifica schimbările care apar în urma terapiei.

Instrumente

Date demografice. Participanții au completat un chestionar cu date demografice, oferind date despre gen, vârstă, clasă, situația familială.

Iraționalitatea. Am dezvolat Scala de Iraționalitate pentru copii și adolescenți (a se vedea Tabelul 1), pornind de la teoria Rațional Emotivă și Comportamentală (Ellis, 1994). Odată generați itemii potrivit modelului teoretic, am consultat specialiștii din domeniu. Instrumentul final conține 24 de itemi, iar variantele de răspuns sunt cotate pe o scală Likert cu 5 trepte, unde 1 înseamnă Puternic împotrivă iar 5 înseamnă Puternic de acord.  

Participanți. La acest studiu au participat 680 copii și adolescenți (M_vârstă = 15.43; SD = 1.42, vârste cuprinse între 12-17). În ceea ce privește distribuția pe cele două genuri, 41.1% dintre copii au fost băieți iar 58.9% au fost fete. A fost obținut acordul de participare atât din partea lor cât și din partea părinților lor.

Analize statistice. Utilizând programul MPLUS am testat prin analiză factorială exploratorie (EFA) structura factorială a Scalei de Iraționalitate pentru copii și adolescenți.

Rezultate obținute. Scala are o fidelitate excelentă, Apha Cronbach pentru întreaga scală fiind de .93. Fidelitatea este ridicată și pentru cele patru subscale, respectiv coeficienții Alpha Cronbach sunt cuprinși între .84 și 0.87.

Tabel 1. Itemii scalei și factorii corespunzători

Nr. item	Item	Factor	Denumire factor
1	Trebuie neapărat să  fac lucrurile perfect.	2	Trebuie absolutist
2	Este groaznic să mă fac de râs în fața celorlalalți	1	Catastrofare
3	Ceilalți copii sunt proști/răi atunci când nu fac ceea ce zic eu.	4	Evaluare globală
4	Este insuportabil să fiu tratat(ă) nedrept	3	Toleranță scăzută la frustrare
5	Ceilalți trebuie să fie corecți cu mine.	2	Trebuie absolutist
6	Viața este lipsită de sens.	4	Evaluare globală
7	Este oribil să fiu respins (ă) de cei de care îmi pasă.	1	Catastrofare
8	Viața este inutilă.	4	Evaluare globală
9	Oamenii care nu mă respectă sunt răi.	4	Evaluare globală
10	Este insuportabil să mă simt așa agitat (ă).	3	Toleranță scăzută la frustrare
11	Mereu mă gândesc că lucrurile trebuie să iasă așa cum vreau eu.	2	Trebuie absolutist
12	Viața mea este nedreaptă.	4	Evaluare globală
13	Mi se pare insuportabil ca alții să îmi zică ce să fac.	3	Toleranță scăzută la frustrare
14	Atunci când am o performanță slabă mă gândesc că sunt prost/proastă.	4	Evaluare globală
15	Este îngrozitor să am rezultate slabe.	1	Catastrofare
16	Trebuie să fac o impresie bună mereu.	2	Trebuie absolutist
17	Ceilalți sunt incapabili.	4	Evaluare globală
18	Ceilalți mă evită deoarece sunt un om rău.	4	Evaluare globală
19	Este groaznic ca lucrurile pe care eu mi le doresc foarte mult să nu se întâmple.	1	Catastrofare
20	Cei care nu mă plac (copii, profesori, părinți) sunt persoane rele.	4	Evaluare globală
21	Eu sunt un prost /o proastă atunci când nu reușesc să fac un lucru important pentru mine.	4	Evaluare globală
22	Viața mea este grea.	4	Evaluare globală
23	Este insuportabil să respect reguli	3	Toleranță scăzută la frustrare
24	Eu sunt un ratat/o ratată atunci când cineva mă respinge.	4	Evaluare globală

 

Tabel 2. Indicatori statistici analiză factorială exploratorie

Concluzii. Scopul acestui studiu a fost de a dezvolta și testa proprietățile psihometrice ale Scalei de Iraționalitate pentru copii și adolescenți.   Itemii au fost dezvoltați bazându-ne pe teoria Rațional Emotivă și Comportamentală. Astfel, instrumentul dezvoltat de noi conține 24 de itemi formulați în mod pozitiv care se împart în patru scale: Trebuie absolutist, Catastrofare, Toleranță scăzută la frustrare și Evaluare globală (a propriei persoane, a celorlalți și a lumii). De asemenea, se poate calcula un scor total de Iraționalitate. Instrumentul a dovedit proprietăți psihometrice adecvate, respectiv fidelitate crescută atât pentru toată scala, cât și pentru cele patru subscale. În concluzie, vom putea utiliza acest instrument în cercetarea noastră.

 

4. Proiectarea design-ului de evaluare fMRI

 

In vederea analizei functionarii cerebrale asociate interventiei psihologice, au fost realizate în principal urmatoarele activitati specifice achizitiei RMN pe platforma SkyRa;

 

1.         Pregătirea probelor (probei) psihologice necesare identificării biomarkerilor neoroimagistici aferenți psiho-tratamentului;

2.         Implementarea probelor (probei) psihologice pentru toate cele trei analize de imagistică prin rezonanță magnetică nucleară funcțională (T1, T2, T3) prevăzute în proiect și aplicate adolescenților incluși în studiu;

3.         Pregătirea pe scannerul Skyra în conformitate cu standardele internaționale a protocolului de achiziție a imaginilor structurale/anatomice și functionale - atât cele înregistrate în timpul repausului (rest fMRI) cât și cele înregistrate în timpul desfășurării sarcinii psihologice în timp real (stress fMRI);

4.         Testarea probelor (probei) psihologice și sincronizarea acesteia cu protocolul de achizitie prestabilit, precum și cu secventa de pulsuri utilizată pentru imagistica prin rezonanță magnetică nucleară funcțională (BOLD fMRI);

5.         Pregatirea scanner-ului RMN pentru inceperea achizitionarii imaginilor anatomice și funcționale (de ex.: asezarea antenei specifice, fixarea centrului cranial, pozitionarea mesei scanner-ului, etc.);

 

Referințe bibliografice:

Beck, A.T., & Gellatly, R. (2016). Catastrophic Thinking: A Transdiagnostic Process Across Psychiatric Disorders. Cognitive Therapy and Research, 40, 441-452.

Beesdo, K., Knappe, S., Pine, D.S. (2009). Anxiety and anxiety disorders in children and adolescents: developmental issues and implications for DSM-V. Psychiatric Clinics of North America, 32, 483–524.

Bernard, M. E., & Cronan, F. (1999). The Child and Adolescent Scale of Irrationality: Validation Data and Mental Health Correlates. Journal of Cognitive Psychotherapy, 13(2), 121–132

Bor, W., Dean, A.J., Najman, J., & Hayatbakhsh, R. (2014). Are child and adolescent mintal health problems increasing in the 21th century? A systematic review. Aust N Z J Psychiatry, 48, 606-616.

Cristea, I. A., Stefan, S., David, O., Mogoase, C., & Dobrean, A. (2016).   Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy (RE&BT) Treatment Protocol for Anxiety in Children and Adolescents. In Cristea, I. A., Stefan, S., David, O., Mogoase, C., & Dobrean, A., REBT in the Treatment of Anxiety Disorders in Children and Adults (pp. 51-67). London: Springer International Publishing.

David, D., Cotet, C., Matu, S., Mogoase, C., Stefan, S. (2017). 50 years of rational-emotive and cognitive-behavioral therapy: A systematic review and meta-analysis. J Clin Psychol., 00:1-15.

David, D., Szentagotai, A., Lupu, V., Cosman, D. (2008) Rational-emotive behavior therapy, cognitive therapy, and medication in the treatment of major depressive disorder: a randomized clinical trial, post-treatment outcomes, and six-month follow-up. Journal of Clinical Psychology, 64,728–746.

DiGiuseppe, R., Leaf, R., Exner, T. and Robin, M. V. (1988). The development of a measure of rational/irrational thinking. Paper presented at the World Congress of Behaviour Therapy, Edinburgh, UK.

DiGiuseppe, R., Leaf, R., Gorman, B., & Robin, M. W. (2017). The Development of a Measure of Irrational/Rational Beliefs. Journal of Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy, 1–33. https://doi.org/10.1007/s10942-017-0273-3

Ellis, A. (1962). Reason and emotion in psychotherapy. Secaucas, NJ: Lyle Stuart and Citadel Press

Ellis, A. (1994). Reason And Emotion In Psychotherapy (Rev Sub edition). Secaucus, NJ: Citadel.

Gonzalez, J., Nelson, J., Gutkin, T., Saunders, A., Galloway, A., Shwery, C. (2004). Rational emotive therapy with children and adolescents: a meta-analysis. J. Emot. Behav. Disord., 12, 222–235.

Haynes, C. R., Marx, R. W., Martin, J., Wallace, L., Merrick, R., & Einarson, T. (1983). Rational-Emotive counselling and self-instruction training for test anxious high school students. Canadian Journal of Counselling and Psychotherapy/Revue canadienne de counseling et de psychothérapie, 18(1), 31–38

Iftene, F., Predescu, E., Stefan, S., & David, D. (2015). Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy (REBT/CBT) versus pharmacotherapy versus REBT/CBT plus pharmacotherapy in the treatment of major depressive disorder in youth: A randomized clinical trial. Psychiatry Research, 225(3), 687–694.

Kessler, R. C., Avenevoli, S., Costello, E. J., Georgiades, K., Green, J. G., Gruber, M. J., . . . Merikangas, K. R. (2012). Prevalence, persistence, and sociodemographic correlates of DSM-IV disorders in the National Comorbidity Survey ReplicationAdolescent Supplement. Archives of General Psychiatry, 69, 372-380. doi:10.1001/archgenpsychiatry.2011.160

La Greca, A. M., & Lopez, N. (1998). Social anxiety among adolescents: Linkages with peer relations and friendships. Journal of Abnormal Child Psychology, 26, 83-94. doi:10.1023/A:1022684520514

La Greca, A. M., & Stone, W. L. (1993). Social Anxiety Scale for Children-Revised: Factor structure and concurrent validity. Journal of Clinical Child Psychology, 22, 17-27. doi:10.1207/ s15374424jccp2201_2

Lindner, H., Kirkby, R., Wertheim, E., & Birch, P. (1999). A Brief Assessment of Irrational Thinking: The Shortened General Attitude and Belief Scale. Cognitive Therapy and Research, 23(6), 651–663. https://doi.org/10.1023/A:1018741009293

Mogoase, C., Stefan, S., & David, D. (2013). How Do We Measure Rational and Irrational Beliefs? the Development of Rational and Irrational Beliefs Scale (Raibs) - a New Theory-Driven Measure. Journal of Evidence-Based Psychotherapies, 13(2A), 529.

Muniz, J., Elosua, P., & Hambleton, R. K. (2013). International test commission ~ guidelines for test translation and adaptation: Second edition. Psicothema, 25(2), 151e157. http://dx.doi.org/10.7334/psicothema2013.24.

Terjesen, M. D., Salhany, J., & Sciutto, M. J. (2009). A Psychometric Review of Measures of Irrational Beliefs: Implications for Psychotherapy. Journal of Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy, 27(2), 83–96. https://doi.org/10.1007/s10942-009-0093-1

Vîslă, A., Flückiger, C., Grosse Holtforth, M., David, D. (2016). Irrational Beliefs and Psychological Distress: A Meta-Analysis. Psychotherapy and Psychosomatics, 85(1), 8-15.

Warren, R., Deffenbacher, J. L., & Brading, P. (1976). Rational-emotive therapy and the reduction of test anxiety in elementary school students. Rational Living, 11, 26–29

Warren, R., Smith, G., & Velten, E. (1984). Rational-emotive therapy and the reduction of interpersonal anxiety in junior high school students. Adolescence, 19, 893-902.

Wessel, I., & Mersch, P. P. A. (1994). A cognitive- behavior group treatment for test anxious adolescents. Anxiety, Stress and Coping, 7, 149–160.

WHO (2014). Health for the World s Adolescents – A Second Chance in the Second Decade. World Health Organisation: Geneva, Switzerland.

Wilde, J. (1994). The effects of the Let’s Get Rational board game on rational thinking, depression, and self-acceptance in adolescents. Journal of Rational-Emotive & Cognitive-Behavior Therapy, 12, 189–197.